Acasă Educație S-a decis! Anul școlar începe luni, 14 septembrie!

S-a decis! Anul școlar începe luni, 14 septembrie!

98
0

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat ieri, 5 august 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Palatul Cotroceni, data stabilită pentru începerea noului an școlar, precum și cele trei variante de susținere a cursurilor. Noul an școlar va începe pe data de luni, 14 septembrie 2020 iar cele trei scenarii merg de cel ”verde”, cu toți elevii la școală, până la cel ”roșu”, cu toți elevii acasă și învățământ numai online. Vă prezentăm mai jos transcrierea conferinței de presă, cu promisiunea că vom reveni curând cu detalii privind situația din Dâmbovița. Puteți urmări, de asemenea, înregistrarea video a conferinței de presă de ieri.

Președintele României, Klaus Iohannis

”Bună ziua!

Am avut o întâlnire foarte importantă cu premierul şi mai mulți miniştri şi secretari de stat. Tema discuției a fost începerea anului școlar – situația învățământului din România şi măsuri specifice în vremuri de pandemie.

Am tras câteva concluzii, s-au luat câteva decizii, şi o să vă comunic datele cele mai importante pe care le avem acum şi deciziile care au fost luate astăzi, urmând ca în săptămânile care urmează să fie detaliate toate acestea şi aduse la cunoştinţa publicului.

Primul lucru important pentru elevi, pentru părinți, pentru societate în general: pe 14 septembrie începe noul an școlar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor asta înseamnă că vor merge efectiv, fizic, la școală.

Pentru a ține cont de impactul pandemiei în fiecare școală, în fiecare localitate, au fost elaborate 3 scenarii, în funcție de numărul de bolnavi din localitate. Aceste criterii sunt general valabile nu doar pentru școli, dar ele vor fi folosite şi pentru a evalua impactul pandemiei asupra școlilor.

Aceste trei scenarii sunt scenariul „verde”, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puțin de o persoană în medie în ultimele 14 zile detectată cu COVID-19; scenariul doi, care înseamnă scenariul „galben”, între unu şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile, şi scenariul trei, „roșu,” când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă.

Aceste scenarii se folosesc pentru a descrie ce se întâmplă în școală. Foarte important şi vă rog să rețineți această chestiune: felul în care va funcţiona fiecare unitate școlară va fi decis local, deci, decizia se descentralizează la nivel de județ. În funcție de situația concretă, locală, se va decide dacă unitatea școlară va funcţiona după scenariul unu – „verde”, cu risc mic sau deloc; după scenariul doi – „galben”, cu risc mediu; sau după scenariul trei – numit „roșu”, care înseamnă că școala se închide de tot.

În consecință, pentru fiecare școală în parte, Comandamentul Județean pentru Situații de Urgenţă va lua decizia dacă se merge pe scenariul „verde”, asta însemnând că toți elevii merg fizic la școală, se țin cursuri normale; sau, dacă se merge pe scenariul trei – „roșu”, când nimeni nu merge la școală şi totul se desfășoară online; sau scenariul „galben”, scenariul doi, de risc mediu, care înseamnă că o parte din activități se ține în școală şi o parte se ţine în online.

Deci, încă o dată: decizia se descentralizează, se ține cont de situația concretă din localitate, chiar şi din școală şi, în funcție de asta, vom avea o decizie corectă pentru fiecare unitate școlară în parte. Încă o dată: scenariul „verde” înseamnă un număr foarte mic sau deloc de bolnavi în localitatea respectivă. La extrema cealaltă, scenariul „roșu”, mai mult de 3 persoane pe zi, în medie, în ultimele zile, înseamnă scenariu de avarie, când nu se face școală fizic, ci se învață online. Scenariul „galben” este între ele.

Scenariul „galben” înseamnă practic că grădinițele și ciclul primar merg la școală, clasele VIII și XII, care se pregătesc pentru examen, merg la școală, iar restul claselor, în funcție de decizia școlii, o parte vin la școală și o parte nu, ca să facă loc pentru distanțare suficientă pentru cei care vor merge în fiecare zi la școală.

Important de știut, învățământul online este acceptat ca învățământ normal, adică se predă materie și lucrurile merg mai departe atunci când nu se pot ține cursuri fizice, deci învățământul online este acceptat ca formă de învățământ.

Evident că pentru vremuri de pandemie este nevoie de norme sanitare speciale. Ministerul Sănătății lucrează la aceste norme – vor fi puse la dispoziția publicului. Ele implică norma de distanțare, norme de igienă, norma de dezinfecție și multe alte lucruri, care vor fi făcute publice în zilele următoare.

Vă rog să rețineți aspectele cele mai importante. Anul școlar preuniversitar începe pe 14 septembrie, majoritatea copiilor vor merge efectiv la școală, punem accent pe învățământ de calitate, pe siguranța și sănătatea elevilor și învățământul online vine să completeze învățământul acolo unde nu se pot ține cursuri fizic. Decizia dacă elevii merg la școală sau învață online se ia pentru fiecare școală în parte la nivel de județ, sigur, la propunerea școlii, a inspectoratului școlar, și, în final, se decide împreună cu ceilalți factori din comandamentul județean. Acestea sunt lucrurile care sunt foarte clare acum. Restul se va clarifica în diferite formate interministeriale în zilele următoare și vor fi făcute publice toate aceste date.

Dacă dumneavoastră aveți întrebări, poftiți.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, ca să fie clar: nu vorbim de cazuri la mia de locuitori, și aici vă întreb pentru că, de exemplu, în București ca medie pe zi, în ultimele 14 zile, cu siguranță ne încadrăm în scenariul „roșu” și, în principiu, orașele mai mari ajung să aibă mai multe cazuri, astfel încât să fie încadrate în acest scenariu, în care școala probabil va fi făcută online.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bucureștiul se încadrează în scenariul „verde”, fiindcă și dacă este un număr relativ mai mare de cazuri, la populația foarte mare a Bucureștiului, după acest criteriu acceptat de Organizația Mondială a Sănătății, de Ministerul Sănătății, Bucureștiul intră în categoria „verde”. Ca să fim foarte bine înțeleși, majoritatea localităților din România intră pe scenariul „verde” – foarte puține sau zero cazuri.

Un număr de câteva sute de localități, la momentul acesta, când vorbim, încă o dată, măsurătoarea se va face atunci când e să înceapă școala, deci la momentul acesta, ca și exemplu, sunt câteva sute de localități din România care intră în scenariul „galben” și sunt numai 50 de localități în România care astăzi s-ar încadra în scenariul „roșu”. De aceea am spus: școala va începe pentru majoritatea elevilor, iar dacă într-o localitate numărul de cazuri crește, atunci școala se închide pentru acea localitate sau pentru acel cartier. Nu se poate face o închidere per ansamblu, fiindcă nu este motivată epidemiologic.

Jurnalist: Deci cazuri noi la mia de locuitori – aceasta era întrebarea.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este vorba de cazuri noi din media ultimelor 14 zile per mia de locuitori.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, am văzut că ați explicat cazurile acestea. Aș vrea să știu de unde … E un model pur românesc pe care l-ați făcut împreună cu cei de la Ministerul Educației și celelalte autorități? Cât de des se vor face aceste analize, pentru că s-ar putea să fie foarte multe abuzuri, dat fiind faptul că e foarte descentralizat? De aceea întreb, ca nu cumva într-o parte a țării să fie școală, într-o parte nu, pentru că se înțelege greșit și, evident, sunt oameni care nu au aceleași specialități peste tot. De aceea vă întreb, sunt foarte bine puse la punct acestea, se analizează undeva la centru, sau pur și simplu, pe plan local se pune în funcție de situația locală? Ați spus, ați mers până la cartier. Chiar așa departe ați mers, până la nivel de școală, astfel încât să vedeți care sunt aceste culori pe care le-ați propus?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Aceste analize vor fi foarte detaliate, se vor face permanent și se vor actualiza permanent. Important este ca aceste date să fie obiective și criteriile să fie aplicabile de către comandamentele județene. Şi da, vom avea situația când în unele localități școala se va face online fiindcă sunt multe cazuri, iar în alte localități școala se va face absolut normal, cu prezența fizică a elevilor fiindcă în acea localitate sunt puține cazuri. De aceea, această împărțire pe scenarii, care este acceptată de foarte multe țări, este folosită și la noi.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte am avut și astăzi peste 1.300 de infectări, iar în ultimele două săptămâni am avut o medie de 1.000 de cazuri zilnic. Se întâmplă acest lucru și pentru că o parte dintre cetățenii români nu respectă regulile impuse de autorități, fie că vorbim de purtatul corect al măștii sau respectarea distanțării sociale. Prin urmare, cu acordul domniei voastre, v-aș ruga să faceți un exercițiu și să vă imaginați că aveți în față un cetățean care nu respectă aceste reguli intenționat sau nu. Ce le transmiteți cetățenilor care neglijează aceste reguli?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Același lucru pe care l-am transmis și altădată. Este extrem de important să respectăm cu toții aceste norme, fiindcă, în acest fel, ne protejăm și pe noi și pe ceilalți. Respectarea acestor norme este singura modalitate prin care putem să îngrădim răspândirea epidemie și atunci este clar: autoritățile trebuie să își facă treaba lor, dar răspândirea epidemiei poate fi oprită numai de noi. Fiecare în parte trebuie să respecte normele.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, voiam să vă întreb, în scenariul acela în care școlile se închid și elevii vor trebui să studieze online, ce se întâmplă cu părinții care trebuie să meargă la serviciu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este în discuție un scenariu similar cu cel pe care l-am avut în starea de urgență, când părinții vor primi un ajutor pentru a putea sta împreună cu copiii, acasă. Totuși, nefiind vorba de închiderea totală a școlilor, nu se poate lua o măsură care îi privește pe toți și, într-un grup interministerial, i-am rugat, astăzi, pe mai mulți guvernați să lucreze rapid la un scenariu care poate fi pus în practică pentru a proteja și copiii, dar și pentru a veni în sprijinul părinților și sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea o soluție legislativă corectă.

Jurnalist: Bună seara domnule Președinte! Ne-ați prezentat cele trei scenarii în care va începe școala din 14 septembrie: „galben”, „verde” și „roșu”. Ați spus că cele mai multe localități se vor încadra în scenariul „verde”, adică unii copii vor merge la școală, alții vor face școala online. În acest context, în care considerați că nu este sigur ca elevii să înceapă în totalitate școala, să nu revină în bănci, este sigur ca în 27 septembrie părinții și bunicii lor să meargă la vot?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu trebuie să facem o confuzie între activitatea școlară și activitatea de votare. Activitatea școlară este una complexă, implică un număr mare de copii, un număr mare de cadre didactice, de alt personal și normele sunt specifice și foarte stricte. Activitatea de votare, care se desfășoară de multe ori în aceleași spații, este una care și ea trebuie să respecte normele care vor fi stabilite până atunci de către Ministerul Sănătății, dar este clar că spațiile vor fi dezinfectate și înainte și după, pentru a nu avea implicații o activitate asupra celeilalte. Dar, da, în condițiile în care vom avea toate aceste norme în vigoare, votarea poate să fie o activitate sigură.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Pentru că vor fi localități în România care se vor încadra în scenariul „roșu”, considerați că învățământul online poate suplini cu succes varianta clasică în care elevii sunt prezenți în sălile de curs?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranță că învățământul online nu este același lucru cu învățământul efectiv în clasă, dar pentru o perioadă limitată de timp, da, poate să țină loc de învățământ în clasă. Să nu ne imaginăm că aceste încadrări în zone „verzi”, „galbene” sau „roșii” sunt pentru tot anul școlar. Ele se actualizează permanent. Şi pornim de la premisa că în orice localitate, într-un timp rezonabil de scurt, se va reajunge la normalitate şi atunci elevii se vor întoarce la şcoală, dar pentru a nu pierde firul şi pentru a nu pierde materia, online-ul, care va fi pregătit mult mai bine decât a fost pregătit pentru starea de urgenţă, va ține loc învățământului în clasă.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Preşedinte, voiam să vă întreb dacă aveți deja un plan stabilit pentru situația în care numărul infectărilor zilnice cu coronavirus va crește.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că ne preocupă această chestiune şi este unul din motivele pentru care am reluat de atâtea ori apelul să ne ferim de boală, să-i ferim pe alții de boală. Din păcate, știm foarte bine ce s-a întâmplat. În Parlament, PSD a tras de timp şi s-a creat un vid legislativ pe legea carantinării, săptămâni în care mii de oameni bolnavi pur şi simplu au ieşit din spital, s-au dus acasă, s-au dus în comunitate şi boala s-a răspândit. Acum trebuie să revenim cât se poate de repede la normalitate. Nu știe nimeni cum va evolua pandemia. Noi calculăm acum un scenariu în care nu va fi considerabil mai rău decât acum şi școala începe pe 14 septembrie. Dacă totuși se întâmplă să avem foarte multe cazuri atunci când ar trebui să înceapă școala, evident că vom amâna începerea anului școlar, dar numai atunci când specialiştii, Ministerul Sănătăţii ne spun că „acum nu se mai poate”” sau „acum se poate”. Este o decizie care se va lua foarte aproape de data de 14 septembrie, dar până atunci o să ne vedem destul de mult şi voi comunica şi eu public de fiecare dată care sunt şansele reale ca şcoala să fie amânată. Deocamdată, scenariul pe care îl luăm în calcul este: şcoala începe pe 14 septembrie.

Jurnalist: Bună seara, domnule Preşedinte! Au existat atâtea probleme cu sistemul de învăţământ online, probleme scoase în evidenţă chiar de părinţi. Aş vrea să ştiu, în condiţiile în care acum începe şcoala pe 14 septembrie, tot va trebui ca elevii să primească acele tablete promise de Guvern pentru a putea accesa învăţământul online. Ce se întâmplă cu sutele de mii de copii care nu au acces, în momentul de față, nici la internet, nici la un sistem online – tabletă, telefon mobil – mai ales în zonele izolate ale țării și e foarte scurt timpul pentru a putea împărți aceste tablete. Ce se întâmplă dacă vor fi obligați să învețe online și nu au cum? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Guvernul și în special ministerul de resort, Ministerul Educației și Cercetării, lucrează cu viteză maximă la rezolvarea acestor chestiuni şi sunt convins că ele se vor rezolva.

Jurnalist: Bună ziua. Domnule Președinte, în cazul unui scenariu „roșu”, în care elevii ar trebui să învețe de acasă pe tabletă, așa cum spunea și colegul meu, cine îi va învăța pe acei elevi care nu știu să umble pe o tabletă, cine îi va învăța să lucreze, să învețe de pe acea tabletă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În fiecare școală se vor lua măsurile care se impun, dar, din câte am observat, generația tânără folosește cu foarte multă îndemânare aceste instrumente noi și, acolo unde, totuși, nu există această pricepere, sunt convins că învățătorii, profesorii îi vor învăța foarte repede pe copii cum să ajungă acolo la lecția online.

Jurnalist: Bună seara! Aţi spus mai devreme că la nivel local se va analiza constant această situație. Dacă puteți să ne explicați dacă se va face această analiză o dată la 14 săptămâni, pentru că ați vorbit de ultimele 14 săptămâni ca…

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: 14 zile.

Jurnalist: 14 zile, mă scuzaţi. Deci, practic, la fiecare două săptămâni ar trebui să existe o analiză, în baza căreia să fie decisă reîntoarcerea elevilor în școli, dacă aceștia au pornit doar online, sau reîntoarcere în online dacă au pornit la școală, în funcție de scenarii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Actualizarea datelor despre pandemie se face zilnic. Doar criteriul este media ultimelor 14 zile, asta neînsemnând că se face analiza din 14 în 14 zile. Analiza se face zilnic, dar folosind datele din ultimele 14 zile şi fiecare comandament județean va evalua situația imediat ce se schimbă ceva. Într-o localitate în care, practic, nu sunt bolnavi evident că nu se va aduna comitetul în fiecare zi să constate că nu sunt bolnavi, ci se va aduna imediat ce apar cazuri care trebuie luate în considerare. În același fel, acolo unde avem scenariu „roșu”, nu înseamnă să stăm 14 zile și pe urmă vedem. Dacă situația se ameliorează, imediat ce condițiile sunt bune, se va lua decizia și școala poate să reînceapă.

Jurnalist: În aceste condiții, practic, într-o situație în continuă mișcare și care se poate schimba destul de des, în ce măsură le este asigurată acelor elevi stabilitatea în educație şi dacă nu vor avea resursele tehnologice necesare pentru că au început școala în bănci și ulterior trec la online și toate aceste schimbări cum vor afecta elevii?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Copiii se adaptează destul de repede și în ultima vreme am putut să constatăm că și dascălii se adaptează destul de repede. Trebuie să fim conștienți că nu este o noutatea absolută, știți foarte bine că am avut situații când, din cauza gripei, anumite clase sau anumite școli s-au închis, pe urmă s-au redeschis. Situația fiind una specială, trebuie găsite soluții speciale și soluțiile se găsesc. Până acum s-au găsit de fiecare dată și este extrem de important să avem decizia locală și implicarea locală, fiindcă acolo se găsesc cel mai bine soluțiile.

Jurnalist: O întrebare oarecum tangențială cu domeniul educației. În urmă cu mai bine de un an de zile, discutați în CSAT lupta cu clanurile interlope. De atunci, în plină pandemie, am avut tot felul de ieșiri violente ale acestor clanuri și chiar ieri s-a ajuns până la crimă, astăzi am avut un parastas cu sute de persoane fără mască. Ce s-a întâmplat în acest an, care au fost măsurile care au fost luate și cum poate fi stopat acest fenomen?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este un fenomen pe care îl observăm cu îngrijorare, dar în același timp putem să vedem că există o preocupare serioasă și intensă și la Interne, și la marile Parchete, și la Ministerul Justiției. Însă trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt, nu se poate repara de pe o săptămână pe alta ce s-a stricat în 30 de ani. Sau, dacă vreți să fiu mult mai concret și mai acid politic, să ne amintim, cu tristețe, că altfel nu pot să-mi amintesc de cei trei ani de guvernare PSD în care PSD-ul a încercat cu toată forța să distrugă legile justiției, să pună cizma pe gâtul justiției din România, să-i apere pe penali în detrimentul oamenilor cinstiți. Asta se vede acum pe străzi. Actualul Guvern vine cu măsuri, dar când ajunge în Parlament, este aceeași majoritate pesedistă care încă se opune la reformele necesare în domeniul justiției. Asta nu ne face să ne oprim, vom merge mai departe și vom găsi soluțiile care se cuvin pentru a pune lucrurile la locul lor, pentru ca infractorii să fie la pușcărie și oamenii cinstiți să fie apărați de instituțiile statului, nu invers, cum din păcate am avut tendința în anii de guvernare pesedistă.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, s-a vorbit despre elevi şi mai cu seamă despre elevii din mediul rural, care nu au acces la internet. Se știe că peste 40% dintre aceștia nu au avut acces la școala online. Dar aş vrea să vorbim şi despre profesorii din acest mediu. Cu ei ce se întâmplă, cu cei care nu au acces la internet, în cazul unui scenariu „roșu”, se găsesc soluţii şi pentru aceștia?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Se lucrează foarte intens, la nivel de Guvern, pentru a îmbunătăți accesul la internet şi prin dotarea cu tablete, dar şi prin extinderea acoperirii rețelelor pentru a putea folosi aceste tablete, iar acolo unde nu se găsesc rapid soluţii, vor fi găsite soluţii care sunt accesibile şi copiilor care nicicum nu ajung la online, de exemplu învățământul prin TV

Jurnalist: Pentru că şi profesorii vor reveni la școală, mulți întreabă dacă vor mai beneficia de majorarea garantată în baza Legii salarizării, respectiv ca veniturile lor să ajungă la nivel din 2022, chiar de la 1 septembrie. Aveți în vedere o discuție referitor la această temă? Pot profesorii sta liniștiți, din acest punct de vedere? Mulţumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această discuție va trebui purtată la nivel de Guvern acum, când se pregătește rectificarea bugetară şi sunt convins că guvernanții vor veni cât se poate de repede cu un răspuns.

Jurnalist: Bună seara! Suntem cu doar o lună înainte de începerea școlii şi după 5 luni de pauză forțată. În momentul acesta nu avem gata tabletele pentru elevi, manualele pentru copiii care intră în clasa a VIII-a, biblioteca școlară virtuală, programa școlară ajustată, astfel încât profesorii să știe ce anume predau, iar din cele 240.000 de cadre didactice sunt în acest moment formate să predea digital doar 20.000. Programul after school generalizat, promis de Guvernul Orban la începutul mandatului, lipsește şi el, deși vedem cât de mare ajutor ar fi fost el pentru școala online acum, prim preluarea copiilor pe grupe. În lumina celor prezentate, cum evaluați prestația Guvernului pe acest segment – pregătirile pentru începerea școlii? Şi ce ar trebui schimbat, dacă ar trebui schimbat ceva?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeţi, exact din aceste motive am convocat marea şedinţă de astăzi, care a fost o ședință cu foarte mulți participanți, fiindcă şi eu vreau să mă asigur că se vor rezolva cât se poate de multe din problemele pe care le-ați enunțat şi dumneavoastră. Pe mine mă interesează foarte mult cum începe școala, cum sunt asigurate resursele, cum sunt pregătite cadrele didactice şi, da, în multe domenii s-au făcut progrese remarcabile, în alte domenii încă mai este foarte mult de lucru, dar cred că şi prin întâlnirea de astăzi, când am armonizat destul de multe puncte de vedere, am contribuit ca începerea anului școlar să se facă în condiții cât se poate de bune.

Jurnalist: Dar concret, schimbați ceva la formarea cadrelor didactice? Am văzut toți în acele cinci luni că aceasta este problema uriașă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Se pregătesc formate pentru platforme online, se pregătesc stagii de pregătire online pentru cadrele didactice în ultima parte a verii şi sunt convins că o bună parte din aceste lucruri se vor pune în practică.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, măsurile de distanțare care vor fi anunțate, spuneați, de Ministerul Sănătăţii, vor presupune probabil în majoritatea școlilor nevoia de spații suplimentare şi poate de personal didactic suplimentar acolo unde va fi nevoie să se lucreze în ture. Există în acest moment un număr suficient de profesori şi de învățători ca să asigure respectarea acestor măsuri şi dacă nu, cum va fi rezolvat acest deficit? Se vor face angajări în sistem? Se vor plăti suplimentar profesorii care vor lucra mai mult?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste chestiuni au fost discutate astăzi. Multe din aceste probleme trebuie rezolvate pe plan local. Cei din școală, direcțiunea, Consiliul de Administrație vor trebui să ia măsuri pentru a respecta distanțarea, pentru a redistribui poate clasele în săli care altădată n-au fost folosite permanent și așa mai departe, dar, da, atunci când va fi nevoie să se lucreze în ture suplimentare, este clar că trebuie să se predea ore suplimentare şi probabil dascălii de la şcoală vor fi retribuiţi în regim de ore suplimentare, atunci când trebuie să facă ore suplimentare cu cei care ajung într-o tură suplimentară.

Este greu de imaginat că se pot angaja pentru o lună sau două cadre didactice în plus, chit că şi aceasta poate în unele localități este o soluție, dar soluția nu poate fi dictată de la centru, aceste soluţii trebuie să primească un cadru legal potrivit şi decizia să se ia în fiecare localitate, sau, mai bine, în fiecare județ în parte.

Jurnalist: Şi în privinţă finanțării acestor măsuri, ea cade în sarcina autorităților locale sau şi Guvernul are în vedere să contribuie în vreun fel?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Finanţarea instituţiilor de învățământ, a școlilor, este împărțită. Partea de logistică, de întreținere, vine autorităților locale, dar plata pentru resursa umană revine autorităților centrale şi se va face un calcul suficient de rapid, ca să se țină cont la prima rectificare bugetară şi de aceste chestiuni.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte! Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să redeschid un subiect de mare interes pentru opinia publică: 10 august, mai ales că se apropie data de 10 august. Precum bine știți, clasarea dosarului a stârnit consternare pentru cei care au ieșit în stradă pentru justiție şi care s-au văzut asimilați unei culturi definitiv compromise, care trebuie întoarse la stadiul de brazdă. Ordonanţa de infirmare a clasării parțiale a dosarului arată că instrumentarea a fost defectuoasă: patru martori audiați, materiale video care nu au putut fi vizionate şi pe care procurorul nu le-a cerut. Întrebarea mea se leagă de numirea doamnei Giorgiana Hosu, pentru că dânsa a fost șefa ierarhică, ar fi putut să ceară niște rapoarte de activitate. La momentul numirii dânsei, CSM-ul a dat un aviz negativ, societatea civilă şi magistrații au tras niște semnale de alarmă. Aş vrea să vă întreb, privind în urmă, considerați că numirea doamnei Giorgiana Hosu la șefia DIICOT, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă care au fost trase, a fost o greșeală?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În primul rând, dați-mi voie să constat că dosarul a fost întors pentru cercetări, ca să zicem, mai aprofundate, ceea ce este un lucru bun şi, dacă vă amintiți cumva, acum o săptămână, m-a întrebat cineva ce părere am şi am spus atunci că personal mi-aş dori să se cerceteze mai în detaliu aceste lucruri. Acum, persoana pe care ați menționat-o a decis retrimiterea dosarului pentru verificări mai amănunțite, ceea ce mi se pare un lucru bun şi mai mult, la această speţă nu am ce să spun.

Jurnalist: S-au pierdut însă niște ani, de fapt un an, timp în care dosarul a stat la DIICOT, care nu avea competențe să ancheteze militari şi a clasat, totuși, acuzația împotriva șefilor Jandarmeriei. Ca să reformulez, dacă ați da timpul, dacă s-ar da timpul înapoi, ați numi-o din nou pe doamna Giorgiana Hosu, ați accepta propunerea domnului Cătălin Predoiu sau i-ați cere să nominalizeze pe altcineva?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă aş putea să dau timpul înapoi, mi-aş fi dorit să nu existe acea guvernare pesedistă, care a considerat că este un lucru bun să îi bată şi să îi gazeze pe români şi să nu se fi întâmplat acele abuzuri din 10 august. Dar ele s-au întâmplat, indiferent cât de mult ne dorim să nu se fi întâmplat. Important este să se facă lumină. Și dacă durează mai mult, este destul de rău că durează atât de mult, dar important pentru mine este ca adevărații vinovați să fie trași la răspundere și sunt convins că asta se va întâmpla, am spus-o și data trecută și o spun încă o dată. Am încredere în justiție și sunt convins că cei responsabili vor fi trași la răspundere și până la urmă asta contează.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! La finalul anului școlar anterior, după două luni de învățământ online, mai mulți elevi, părinți și chiar cadre didactice s-au plâns că această formă nu dă randament și elevii au rămas cu lacune. Aș dori să vă întreb, în calitate de Președinte, dar mai ales în calitate de fost profesor, considerați că prin această modalitate de predare în mediul online, ținând cont și de pregătirea cadrelor didactice pentru această formă, se asigură dreptul constituțional la educație pentru fiecare elev?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Răspunsul este clar da. Se asigură dreptul la educație, dar dați-mi voie să privim lucrurile în context. Suntem în plină pandemie. Deci nu facem aceste chestiuni fiindcă vrem să experimentăm cu copiii noștri. Nu! Facem aceste chestiuni și facem predare online pentru a face față și în condiții de pandemie, ca să nu piardă copiii un an școlar sau un semestru. Este evident că este mult de lucru până când predarea online devine foarte performantă. Dar învățământul românesc a dovedit că are resurse ca să se perfecționeze și sunt convins că această predare online va fi din ce în ce mai performantă. Este imposibil ca totul să funcționeze impecabil și perfect din prima zi când începi un lucru nou, Cu toții știm, când începi ceva nou, la început merge mai greu, te străduiești, merge mai bine, te perfecționezi, merge mai bine. Așa se va întâmpla și cu învățământul online.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc o seară bună și multă sănătate!”

Sursa: https://www.presidency.ro/ro/media/conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1596646740