Acasă Comunicat de presă Protest sindical al consilierilor din serviciile de probațiune din toată țara! Și...

Protest sindical al consilierilor din serviciile de probațiune din toată țara! Și la Târgoviște a fost pichetat sediul instituției!

28
0

COMUNICAT DE PRESĂ

Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probațiune, membru al Blocului National Sindical și afiliat la Federația Publisind  anunță pichet de protest al consilierilor din serviciile de probațiune de la nivel național în data de 12 decembrie 2022, interval orar 11.00 – 15.00, în fața Ministerului Justiției, situat în str. Bulevardul Libertății, nr. 16, sector 5. Activitatea cu publicul va fi afectată, chiar dacă aceste instituții au în supraveghere peste 100.000 de persoane condamnate, unele dintre ele pentru infracțiuni foarte grave (infracțiuni de omor, dare de mită, trafic de influență, tentativă la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuală și viol.)

În repetate rânduri, Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune a adus la cunoștința conducerii Ministerului de Justiție că problemele de natura salarială sunt grave și că trebuie găsite soluții în vederea înlăturării discriminărilor și respectării hotărârilor judecătorești.

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune îi solicită prin acest protest Ministrului de Justiție să adopte o poziție corectă în raport cu personalul de probațiune și să acorde drepturile de natură salarială conform hotărârilor judecătorești. În acest sens, consilierii de probațiune îi amintesc ministrului justiției, domnul Cătălin Predoiu despre obligativitatea „de a pune în aplicare decizii judecătorești definitive, în caz contrar fiind pasibil de răspundere în fața legii” (aspect menționat de însuși ministrul justiției în comunicatele de presă date în cursul anului 2022). Plecând de la argumentul că trebuie să evite discriminarea în familia ocupațională „justiție” și menționând hotărârile judecătorești definitive ale consilierilor de probațiune, Ministerul Justiției a recurs la corectarea drepturilor de natură salarială pentru magistrați și la alocarea fondurilor necesare în acest sens.

Cu ocazia elaborării proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2023, consilierii de probațiune îi solicită să emită un OMJ în raport cu ultimele hotărâri judecătorești si să aloce fondurile bugetare destinate acordării drepturilor de natură salarială ale personalului de probațiune.

În acest fel, Ministerul Justiției va evita „plata unor sume majorate de dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită”, aspecte menționate și în comunicatele de presă de către ministrul justiției. Sloganele consilierilor de probațiune reamintesc despre discriminarea și nedreptatea care nu ar trebui să existe în familia Justiție: Injustiție în JUSTIȚIE; Ministrul Justiției nu respectă hotărârile judecătorești; Justiția ne-a dat dreptate, Ministrul Justiției NU; Probațiunea aduce economii la Buget, Ministerul Justiției nu investește în Probațiune.

În primul rând, activitatea sistemului de probațiune contribuie la creșterea gradului de siguranță în comunitate, prin reducerea riscului de recidivă a persoanelor sancționate penal. Datele statistice relevă faptul că rata de recidivă a persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune este de cca. 2%.

Totodată, personalul de probațiune din România are și rolul de a sprijini instanțele în individualizarea sancțiunilor penale, atribuție care implică un plus de responsabilități și riscuri și care o diferențiază de alte categorii profesionale din sistem.

Noua legislație penală a adus cu sine nu numai o creștere exponențială a cazurilor aflate în evidenta sistemului de probațiune (în anul 2021 in evidența serviciilor de probațiune era un număr de 103.899 persoane raportat la 647 consilieri de probațiune), ci și o multiplicare a responsabilităților personalului, aspect care contribuie, o dată în plus, la presiunea exercitată asupra acestei resurse.

In februarie 2014, prin noua configurație a pedepselor, au apărut, astfel, noi instituții:   1. amânarea executării pedepsei; 2. măsurile educative neprivative de libertate la minori : a. Stagiul de formare civică; b. Supravegherea; c. Consemnarea la sfârșit de săptămână; d. Asistarea zilnică; 3. supravegherea și asistarea persoanelor liberate condiționat care au un rest de pedeapsă neexecutat mai mare de 2 ani sau mai mult; 4. Amenda transformată în zile de muncă în folosul comunității. Dar, cel mai important, s-a extins aplicarea sancțiunilor comunitare si la alte categorii de infractori sau infracțiuni, astfel că în evidența serviciilor de probațiune din România există persoane condamnate pentru infracțiuni de omor, tentativă la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuală și viol.

Pe lângă supravegherea persoanelor supuse instituțiilor sus amintite, consilierii de probațiune se ocupă cu monitorizarea achitării obligațiilor civile, aspect care favorizează recuperarea prejudiciilor atât pentru persoanele de drept privat, cât și pentru entitățile de drept public locale sau centrale.

În vederea creșterii gradului de siguranță publică, consilierii de probațiune se implică în mod direct în derularea de programe de reintegrare axate pe nevoile particulare ale cazului și care contribuie la adoptarea unui comportament pro-social.

Astfel, nivelul de responsabilitate decizională a crescut și prin atribuțiile legate de adaptarea continuă a procesului de executare a sancțiunii neprivative, precum și de colaborarea cu instituții din comunitate, coordonând implicarea acestora în procesul execuțional penal.

Corelativ cu activitatea de supraveghere, consilierii de probațiune au un rol determinant și prin expunerea de argumente și propuneri la individualizarea pedepsei, prin întocmirea referatelor/rapoartelor de evaluare în faza presentențială, dar și cu ocazia nerespectării obligațiilor impuse de instanța de judecată.

În contextul suprapopulării penitenciarelor, sistemul de probațiune a devenit practic supapa de siguranță a sistemului sancționator penal din România, fiind singura alternativă viabilă. Soluția identificată de legiuitor la momentul de criză din 2016, respectiv  recursul compensatoriu a unor categorii de deținuți, deși ar fi contribuit la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, ar fi avut un impact negativ asupra climatului de siguranță în comunitate.

Și nu în ultimul rând, sistemul de probațiune constituie un pilon important pentru stat prin economiile imense pe care le aduce la bugetul de stat, dintre care amintim:

a. Deși Probațiunea este un sistem bugetar cu o pondere insignifiantă numeric, prin raportare la alte categorii bugetare (647 de consilieri de probațiune distribuiți în 42 de servicii la nivel național), economiile realizate la bugetul de stat de către acest segment arată un randament direct de 1 la 60 privind balanța de costuri în sistem neprivativ/privativ de libertate, adică o persoană care execută sancțiunea penală în libertate, sub supravegherea consilierilor de probațiune, costă statul român de 60 de ori mai puțin decât una care își execută pedeapsa în închisoare.

Astfel, în anul 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta suma de 5875 de lei  (cheltuieli de întreținere și de personal) reprezentând costul mediu lunar al unui deținut, în timp ce costul mediu lunar al unei persoane aflate în supravegherea sistemului de probațiune, în anul 2021, a fost de 107,58 lei.  

b. Sistemul de probațiune a contribuit în mod direct la economiile pe care statul român       le-a făcut prin evitarea despăgubirilor potențialilor petenți aflați în executarea pedepselor. Procesele câștigate la CEDO de petenții deținuți, privitor la condițiile improprii din sistemul penitenciar, însumează sume colosale, a căror contabilizare cumulativă pentru ultimii 20 de ani ar putea releva depășirea bugetului pe câțiva ani al întregului sistem sancționator din România (Bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al Direcției Naționale de Probațiune împreună).

Astfel, conform Raportului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor pe anul 2016, doar „în anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condițiilor de detenție, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro și 10.000 franci elvețieni, în perioada 2011–2016”.

c.taxe și impozite pe care persoanele supravegheate în libertate le virează la bugetul de stat.

Pe lângă reducerea majoră a cheltuielilor de executare, aportul direct se reflectă și în veniturile încasate de la persoanele aflate în evidența sistemului de probațiune, prin taxele și impozitele aduse la bugetul de stat, întrucât o pondere semnificativă a acestora (40%, conform bazei de date interne), lucrează cu contract de muncă. Astfel, un calcul estimativ, pentru anul 2021, raportat reducționist la salariul minim pe economie, relevă un beneficiu economic al statului român de aproximativ 400.000.000 lei (33508 x 966 x 12 = 388.424.736 lei).

d. Economii suplimentare indirecte la nivelul unităților administrativ teritoriale locale

O altă sursă de venit, tot în beneficiul sistemului public, este reprezentată de orele de muncă în folosul comunității, pe care persoanele supravegheate în libertate au obligația să le execute, cu titlu gratuit, pentru comunitate (spre exemplu în cadrul primăriilor, a spitalelor, muzeelor sau căminelor de bătrâni din sistemul public). Cu titlu de exemplu, la un calcul minimalist, raportat la minimul de ore prevăzut de lege/persoană (60 ore) x aproximativ 50.000 persoane (jumătate din efectivul persoanelor aflate în supraveghere), economiile realizate prin munca în folosul comunității într-un an se ridică la peste 42 milioane de lei (50.262 x 60 x 14 lei/h = 42.220.080 lei)

e. Economii din achitarea obligațiilor civile

Sumarizând beneficiile cuantificabile statistic, doar în anul 2021, statul român a realizat o economie anuală de 6 miliarde lei+400 milioane lei+42 milioane lei = aproximativ 6,5 miliarde de lei, cu o investiție de numai 85 milioane de lei, cât a reprezentat bugetul Direcției Naționale de Probațiune, pentru întreg sistemul național, în anul 2021.

Prin Strategia Națională de Dezvoltare a Sistemului de Probațiune din România pentru perioada 2021 – 2025 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 863/2021, la punctul 9, obiectiv strategic 2, privind „Realizarea demersurilor de îmbunătățire a salarizării personalului de probațiune”  Ministerul Justiției și-a asumat ca termen de implementare nivelul trimestrului III al anului 2021 pentru realizarea acestui obiectiv. Soluția identificată prin această strategie este propunerea de modificare a anexei V privind personalul de probațiune din Legea cadru cu nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest punct nu a fost atins, deși termenul de implementare a expirat de peste un an.

Menționăm că personalul de probațiune solicită Ministrului Justiției  ceea ce i se cuvine, respectiv corectare salarială, nu majorare.

Andreea FAUR,

Președinte SNCSP

Articolul precedentAtenție, drum în lucru! Programul lucrărilor la infrastructura rutieră din Dâmbovița, 12 – 16 decembrie 2022
Articolul următorÎți cauți o slujbă? Sunt 678 de locuri de muncă disponibile în baza de date a AJOFM Dâmbovița